Nu îmi amintesc nimic din copilăria mea fără muzică. Locul de joacă, școala, natura, totul îmi vorbea într-o formă diferită de ceea ce îmi puteau transmite cuvintele. Mai târziu am înțeles, că reușeam să comunic cu ceilalți, cel mai bine, prin muzică.

La început a fost vioara, datorită căreia din simplu ascultător m-am transformat în făuritor de sunete. Prima mea emoție puternică a fost vibrato-ul care mi-a transfigurat corpul de la degetul mâinii până în minte. Atunci am devinit și eu muzică. Vioara n-a fost decât vehicolul prin care o forță dincolo de mine încerca să-mi transmiă armonia universală. Simplul exercițiu al mâinii, mișcarea încheieturii, dansul articulațiilor, simțul tactil provocat cu voluptate de corzi, aveau să-mi stârnească gestul pe care nu-l înțelegeam inițial, dar care era gestul unui dirijor. Vioara nu mă interesa atât prin rezonanța cutiei producătoare de sunet, decât în măsura în care îmi oferea posibilitatea unui exercițiu zilnic din ce în ce mai asiduu și mai aplicat.

Am fost elev al Liceului de Arte „Victor Giuleanu” din Rm.Vâlcea, instituție în cadrul căreia am studiat vioara la clasa prof. Marian Cristi Stroe. Am urmat studiul viorii la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa conf. univ. dr. Corina Bololoi și am fost membru al Orchestrei „Simphonia”, dirijor Alexandru Ganea și membru al Orchestrei „Concerto”, dirijor Bogdan Vodă. Nu am renunțat niciodată la vioară, dar ea rămânea totuși doar o tranziție către gestul dirijoral. Am văzut cândva un violinist într-o orchestră care se oprea din solo-ul său pentru a dirija cu arcușul restul muzicienilor. Arcușul a fost pentru mine, prima baghetă dirijorală și pretextul unei noi căutări.

Trecerea de la muzica produsă de un instrument către muzica produsă de vocile umane a fost imperceptibilă, fiind și o formă de curaj prin care îmi părăseam siguranța asigurată de instrument, riscând să mă exprim mult mai amplu și profund-muzical prin vocile celorlalți, și ele devenite instrumente celeste. Spun celeste, pentru că primele încercări le-am făcut în cadrul coralelor bisericești: la vârsta de 15 ani, fiind membru al Corului „Cantus”, dirijor Marian Cristi Stroe și tot sub conducerea sa, am fost angajat al Coralei Arhiepiscopiei „Antim Ivirenul” din Rm.Vâlcea.

Din 2016 sunt student la secția dirijat cor academic, din cadrul Universității Naționale de Muzică din București, la clasa conf. univ. dr. Gabriel Popescu și în paralel studiez dirijat orchestră cu maestrul Tiberiu Soare.

Au urmat apoi, diferite colaborări, atât ca dirijor, cât și ca artist liric: Corul Seminarului Teologic „Sf. Nicolae”, dirijor prim: Gelu Stratulat; Corul ,,Musica Sacra”; Corul Catedralei „Sf.Iosif”, București.

Din 2016 și până în prezent, sunt artist liric al Corului de Cameră „Preludiu”, dirijor Voicu Enăchescu. Aici am avut ocazia să dirijez corul, interpretând lucrarea Vecernie a compozitoarei Livia Teodorescu-Ciocănea (p.a.a) în cadrul SIMN 2017 și ulterior am fost dirijor secund, pregătind Corul „Preludiu” pentru două mari proiecte: Oratoriul Messiah de G. Fr. Haendel (integral pentru prima dată la Ateneul Român, în data de 21 decembrie 2016) și Matthaus Passion de J. S. Bach (în data de 4 martie 2018), sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, alături de Orchestra Română de Tineret.

Ca artist liric am colaborat cu numeroase ansambluri corale, încă din liceu, fiind membru al Corului Liceului din Rm.Vâlcea, coordonat de către Mihail Ștefănescu și tot sub conducerea acestuia, am fost membru al Corului „Carmina Coziae”. Ca solist, am fost colaborator permanent al Corului „Musica Selecta” al UNMB, dirijor Gabriel Popescu, colaborator al „Coralei Brâncovenilor” din București, dirijor Veronica Vizi, membru al „Corului Regal”.

În prezent sunt dirijor și director artistic al Corului Rubato, cor pe care l-am fondat în anul 2015 și cu care am susținut numeroase concerte în țară: București – Muzeul Național „George Enescu”, Catedrala Romano-Catolică „Sf. Iosif”, Biserica „Sf. Elefterie”, Sala Mare a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Studioul de Operă al Universității Naționale de Muzică din București; Rm. Vâlcea – Filarmonica „Ion Dumitrescu”, dar și în străinătate: turneu în Elveția – orașele Tenero, Ticino și Lugano.

De la începutul anului 2018, sunt consultant artistic și dirijor coordonator în Romania al proiectului „Playing for Philharmonie”, desfășurat de BRD Groupe Societe Generale, proiect care a pus bazele înființării unui nou ansamblu coral în București – Corul BRD.

În luna mai a anului 2018, am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat să lucrez cu Corul Operei Naționale Române din Iași, pentru reluarea reprezentațiilor operei „Indiile galante” de Jean-Philippe Rameau, în regia lui Andrei Șerban.

Din luna aprilie a anului 2018, am preluat bagheta dirijorală a Corului Regal, ansamblu cameral de tineret aflat sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, precum și funcția de Director Artistic.

De la muzica altora am ajuns la propria mea muzică prin care încerc să-mi exprim trăiri și sentimente, descriind sunetele unei muzici făcute să trăiască în contemporaneitate și deschizătoare de porți către viitor. Compozițiile sunt axate mult pe muzica vocală, vocal-instrumentală: ,,Melancolie”- pentru vioară, pian și recitator, op.1; Aranjament pentru cor bărbătesc după aria ,,Muzica” de George Grigoriu; ,,Pace” (pe versuri de George Coșbuc) – lied pentru soprană, vioară și pian, op. 2; ,,Triptic strămoșesc” – pentru pian solo, op. 4; ,,Tatăl nostru” – lucrare pentru cor mixt și bariton solo, op. 6; ,,O inscripție pe un inel” – lucrare pentru cor bărbătesc, op. 7; ,,Doină de râvnă” – lucrare pentru cor și vioară solo, op. 8.

În decursul pregătirii mele profesionale am lucrat cu mari profesori și muzicieni: vioară – Daniel Podlovschi, Corina Bura, Ladislau Csendes, Corina Bololoi; dirijat – Voicu Enăchescu, Gabriel Popescu, Valentin Gruescu, Cristian Măcelaru, Tiberiu Soare, Dumitru Goia.