În primii 10 ani de existenţă, Corul Regal a format peste 500 de tineri muzicieni, care au evoluat în peste 100 de apariţii publice, pe cele mai importante scene de concert din România, dar şi de peste graniţe.
Dincolo de misiunea sa artistică şi educativă, Corul Regal reprezintă o continuă pledoarie pentru promovarea generaţiei tinere de muzicieni ai României – lor li se datorează existenţa şi evoluţia acestui ansamblu.
Antonel Temistocli a fost dirijor principal al Corului Regal în perioada martie 2020 – decembrie 2021 şi dirijor secund al ansamblului, în perioada octombrie 2019 – februarie 2020.
1. Ce impact a avut Corul Regal în parcursul tău profesional?
Antonel Temistocli: În sufletul și în conștiința fiecărui muzician, cu precădere a celor tineri și la început de carieră, există o intensă dorință de afirmare. Nu mă refer aici la sensul negativ, egocentrist al cuvântului, ci mai degrabă la ambiția naturală de exteriorizare a capabilităților profesionale. Așadar, ocazia de a colabora cu Corul Regal nu doar că mi-a satisfăcut această nevoie, ci a divulgat mult mai clar parcursul prin care muzica ia ființă, proces la care eu, în calitate de dirijor, trebuia să îl observ și să îl înțeleg, dar cu atât mai mult, să îl coordonez. Dintr-o partitură fără suflare în care descoperi doar elemente de limbaj tehnic (studiu personal), muzica trece prin laboratorul minții, încărcată fiind de concepție și sens (repetiție), și ajunge ulterior la urechile și sufletele celor ce o ascultă (concert). Din păcate până atunci, pentru mine muzica se sfârșea la primul pas, nu se definea, nici nu se împlinea. Acum, privind în trecut, conștientizez cu bucurie cum acei doi ani, brăzdați de grele vremuri pandemice, au lăsat în mintea mea noi calități profesionale și au impregnat în sufletul meu și inima mea răspunsuri cruciale despre muzică. După cum eu am delimitat o perioadă din viața Corului Regal, așa și acest ansamblu a marcat mulțumitor începuturile carierei mele.
2. Activitatea ta dirijorală s-a concentrat până în prezent cu preponderență pe două direcții principale – cea corală liturgică, fiind de-a lungul timpului la pupitrul unor ansambluri precum Corul Evia al Parohiei „Brâncuși” din București, Corul Catedralei Arhiepiscopale din Galaţi sau Corul Seminarului Teologic Ortodox Sf. Andrei din Galaţi, și cea corală de tineret, prin colaborarea cu ansambluri precum Corul Regal, Corul Studenţesc Juventus Academica din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti sau Corala Camerata Juventus a Liceului Pedagogic Costache Negri din Galaţi.
În prezent, studiezi dirijatul de orchestră, având deja în palmares colaborări cu orchestrele Symphonia, Barockeri și Concerto ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
Pe baza experienței tale, care este nivelul de pregătire și de interes al generației tinere de muzicieni români care activează în ansamblurile corale?
A. T.: Cele două sunt într-o foarte strânsă legătură. Odată ce interesul crește, inevitabil crește și aspirația către un nivel de pregătire mai ridicat. Dacă la cea de a doua nu pot să mă pronunț cu date exact, despre interesul generației tinere pentru muzica corală pot spune că am sesizat o puternică creștere. Probabil că, după o perioadă de opreliști generate de pandemie, tinerii au conștientizat aportul social și satisfacția artistică generate de cântatul într-un ansamblu. Nouă nu ne rămâne decât să menținem această flacără aprinsă. Cum putem face asta? Prin simpla implicare a celor ce reprezintă muzica în societate, de la profesorul de muzică, până la directorul de instituție muzicală. Cu toții avem responsabilitatea de a menține viu spiritul artistic în oameni.
3. Care sunt factorii determinanți pentru ca un ansamblu să atingă performanța? Cum ai defini rolul dirijorului în acest context? Dar al membrilor ansamblului?
A. T.: De câte ori am avut ocazia m-am exprimat cu fermitate în legătură cu acest subiect. „Rețeta succesului” are la bază chestiuni extraordinar de simple, printre care se numără munca, în cazul nostru studiul, și desigur consecvența acestuia. Pentru ca rezultatul să iasă la iveală, cei doi factori trebuie adoptați atât de dirijorul ansamblului, cât și de membrii acestuia. Atenția lor trebuie să cuprindă toate planurile, atât cel tehnic, de execuție propriu-zisă a muzicii, cât și cel interpretativ și de concepție muzicală. Ambele sunt importante pentru integritatea muzicii. Interpretarea nu poate exista peste un limbaj eronat și „fals”, lipsit de rigoare, și desigur, nici expunerea simplă, fără implicare, a elementelor tehnice muzicale nu are nici un sens, nici o valoare.
4. Care crezi că este contribuția pe care o aduce Corul Regal vieții muzicale românești?
A. T.: După părerea mea, orice entitate muzicală cu o minimă activitate poate aduce beneficii, cu atât mai mult un ansamblul cum e Corul Regal, care în decursul anilor săi de existență şi-a arătat valoarea prin nenumăratele apariții, reușind să ocupe un loc aparte în opinia tuturor iubitorilor de muzică corală. Repertoriile diverse, tinerii dedicați, atmosfera educativă, dragostea pentru sunet frumos și dorința pentru performanță sunt câteva dintre calitățile ce descriu acest cor, care și după numeroși ani își păstrează notorietatea cu vehemență.
5. S-au împlinit zece ani de la înființarea Corului Regal! Ce îi urezi ansamblului cu ocazia acestei aniversări?
A. T.: Corului Regal îi doresc lungă viețuire, iar pentru muzicienii care la acest moment îl constituie fac apel la inspirație, consecvență și enorm de multă putere de lucru, pentru că doar așa, cu responsabilitate și respect, veți reuși să onorați exigențele pe care acest ansamblu și le-a creat în primul său deceniu de existență.
